A se citi foarte cu aNtenĂ...
Haos în cap:
Şi dentiştii sînt artişti. Şi viaţa este a dracului de scurtă, sau, e numai a dracului. Şi îmi iubesc părinţii foarte mult. Şi îmi trebuie urgent 100.000 de Euro. Şi ce bine că e weekend. Şi Gabi (nu-i place Gabriela, deşi „r” adaugă chic, franţuzoaico! a se vedea poza din dreapta) a fost în Paris, nebuna! Şi vreau motocicletă. Şi tre’ să fac ceva să arăt bine ca să agăţ un investitor-milionar-foreigner-care-să-se-îndrăgostească-subit-fatal-iremediabil-de-mine. (1) Şi de ce mă simt ca în mocirlă? Şi ce piesă de teatru tare am văzut eu aseară! Şi îmi place să-mi înşir stream-ul de consciousness. (2)Şi de ce copii sînt mai apropiaţi de părinţi în Moldova ca în alte părţi? Şi visurile şi idealurile mă-nnebunesc. Şi eu m-am născut într-o zodie cu Virginia Woolf. Şi vreau să simt viteză pe lîngă urechi. (1) Şi ştii de ce? Că, pînă una alta, sînt o ratată, dar una interesantă. (3)Şi cum pot actorii să trăiască atîtea roluri? Şi dentistul îmi zice să fac gura mare. Şi în mine cîntă No comment „Atît de frumoasă”. Şi pe Gabi o iubesc, că e plină de un vis trăit. Şi afară iar şi din nou o să-i dea cu ploaie, în puii mei. Şi nu mai suport să împart camera cu cineva. Şi mai am de tocit un munte de terminologie pe luni. Şi mîine e ziua de naştere a unui băiat ce m-a iubit naiv, abia acum realizez că l-am iubit şi eu. Şi în mine cîntă Phoenix „Fata verde”. Şi aş face facultatea de Litere din nou, mai CA(TOATĂ)LUMEA. Şi dinţii din faţă sînt o rubrică importantă pe cartea de vizită. Şi mă enervează că sînt dependentă de somn în fiecare noapte. (2) Şi ştii de ce? Spaţiile înguste în care se trăieşte pe aici, pe la noi, duc la asta, la o interferenţă gravă şi inevitabilă a vieţii copiilor cu cea a părinţilor... da, puţini copii cu camera lor. Şi în mine cîntă „Lambada”. Şi adrry are dreptate. Şi poţi să vezi Parisul şi să mori. Şi eu sînt o fată foarte cuminte, imaginaţia mea este depravată. Şi actorii ăştia taaare super îşi mai trăiesc viaţa. Şi de 10 ani de zile umblu de ici-colea, peste Prut şi înapoi, şi vreau un punct de stabilitate. Şi, băiatule-iubitule-deja-căsătoritule, "Happy Birthday!!!".Şi vreau să semăn cu Gabi Zarughevici, mai ales la dinţii din faţă. Şi adrry zice că eu abia acum mă descopăr, scriind foi de jurnal. Şi Virginia Woolf avea o vorbă: „A woman must have money and a room (large, only for herself, adăugarea mea) if she is to write fiction”. Şi stomatologul ăsta îmi înfige prea dureros cotul în piept. (3) Şi ştii cum? Pentru ei planul ficţiunii e prioritar. Şi landlord-ul vinde bîrlogul în care stau acum.Şi stomatologii ăştia îs tare hoţomani. Şi iar tre’ să umblu după accomodation. Şi uneltele zîngănesc strident. Şi de data asta chiar am să stau singură în apartament. Şi genele mi-s albe de praf de plombă. Şi am să fac atelier de scris scenarii.
TWO FRONT TEETH (de porţelan) and a BIG, BIG ROOM (crammed de cărţi şi ochelari)
----that’s what I need (desperately)!!!
STOP: s-a luat curentul...dintele meu din faţă este neterminat, plomba este borţoasă şi neprelucrată, arăt ca ...deci, dacă mă pui acum într-un cireş sau vişin...n-ai treabă...nu se atinge nimeni...Încep să articulez ceva cu reproş la adresa Union Fenosa (netrebnici...etc.), astfel că, dentistul, cu aşa clientă aparent difficult şi cross, încearcă să mă liniştească, eu, de fapt, nu vreau să-i dau şansa să înceapă el a înjura.
Calculez că tare naşpa e ghinionul ăsta pe capul meu azi, cînd mîine era stabilit să mă văd cu oameni străini la o petrecere. Deci...1, 2, 3...cînd dracu’ or să dea ăştia lumină? A, b, c...la naiba, poate dentistu’ mă pune să plătesc suplimentar că din cauza mea trebuie să stea 3 ore pe deasupra, pînă se repară linia...stai puţin, poate eu să cer o reducere ceva?
„Daţi-mi ceva să citesc!”
„Uitaţi acolo, reviste”.
„...!? (perfect, că nu-s destul de frustrată...iar să văd dinţişori gemenaşi şi albi din faţă, tenuri imaculate, piepturi unduios rotunjite, frizuri moderne, parfumuri, cercei, rochii etc.)”.
„Daţi-mi o foaie A4, (pe ton expeditiv) am de scris”.
Şi aştern tot merry-go-round-ul ăsta aiuritor de idei, abia aşteptînd curentul să mi se netezească şi mie, ca la ultima cerşetoare, suprafaţa incisivului, nu ies să mă vadă lumea aşa... doar cu picioarele înainte, cum se mai zice pe la noi...în mine cîntă Paparudă-rudă şi scriu şi scriu...vreau mai repede aks, să postez halucinaţiile astea pe blog, să citesc comentariile, oh, sper să fie comentarii, doar astea mă motivează...
Şi curentul s-a dat. Dinte finisat, dar nu stilat. Dentist nu făcut bine integral. Chiar dacă, în puii pisicilor lui, i-am spus că sînt reporteră şi apar des la TV.
P.S. 1. Gabi este colega mea de facultate (am absolvit deja). Împreună am trecut prin multe văi cu umbre, plictiseli de seminar, examene orale...so on and so forth. Ea a atins deja fericirea...= Parisul a văzut-o, iubitul o iubeşte...eu încă aştept...
Gabi, nu-i aşa că, de ne-ar fi cunoscut Irimia mai bine, ne-ar fi dăruit cîte o GRAMATICĂ, aşa, frumos, cu autograf? Scumpa, mi-e ciudat de dor de el, regret ce i s-a întîmplat.
P.S. 2. Ceilalţi, aştept recomandări de dentişti şi odăi...affordable.
de Pieton

ahh dintii din fata... unori am impresia ca tot succesul se reflecta prin ei.. si lumea care nu are probleme la acest capitol, nu isi da seama niciodata cit de norocoasa este :) (asta despre dinti)
RăspundețiȘtergeream ramas surprinsa sa ma vad "citata" de doua ori :) (nu stiam ca pot spune lucruri memorabile) merci... iar parisul..ahhh!!! Parisul.. sa il vezi si sa mori..ai ochit acolo unde doare mai tare :)))
in rest frumos scris, placut sa citesc.. mai astept
N-ai idee cat ma simt de onorata (si nu sunt cuvinte mari) ca ai scris ceva despre mine!!! Si ma simt onorata ca te-am cunoscut si ca am fost colege, prietene...chiar daca acum de la distanta si chiar daca nu ne-am vazut de la absolvire (sper insa ca va veni ziua in care ne vom revedea si ne vom impartasi toate experientele din ultimii ani - pe o banca din parcul Copou de preferat, like in good old, happy days).
RăspundețiȘtergereSi intr-adevar Parisul este o exprienta minunata, pe care ti-o doresc din tot sufltul sa o traiesti la un moment dat!!
Si da, imi pare si mie rau de Irimia...Asa cum a fost el (odihneasca-se in pace!) a fost singurul profesor de la care am invatat ceva cu adevarat, singurul a carui materie o mai stiu si acum!!
Si imi place la nebunie cum scrii...si imi doresc pt tine sa faci ceva mai mult pe viitor cu talentul minunat pe care il ai!
eu am citit tot blogul si m-am indragostit de tine,ce mult mi-as dori sa te cunosc.(poate postezi vriun ID de ceva asa pentru fanii cei mai mari ca mine) :)
RăspundețiȘtergereDragă Anonim,
RăspundețiȘtergereeste bine să te îndrăgosteşti. Eu mă îndrăgostesc în fiecare zi. Ce anume vrei, un id de Skype? that would be too personal. I challenge you to persuade me to do this.
accept provocarea...
RăspundețiȘtergere